- Information
- AI Chat
Educatie pentru sanatate
Educaţie fizică (R1R2112)
Universitatea de Vest din Timisoara
Recommended for you
Preview text
Educatie pentru sanatate Referat prima pagina sus: facultate, specializare prima pagina mijloc: Titlul referatului prima pagina jos: Numele, grupa minim 5 pagini de scris, + prima si ultima (New Times Roman, 12, sus - jos - dreapta 2 cm/ stanga 2,5 cm/ header 1,27 cm/ footer 1,27 cm/ format A4) - putem introduce si imagini (maxim un sfert de pagina) ultima pagina: bibliografie - 3 surse (link) Bibliografii: Alexandrescu C (1977) - Igiena educatiei fizice si sportului, Editura Sporturism Bucuresti Bordea M, Bordea I. (1989) - Vitaminizarea naturala a organismului si sanatatea (Editura SportTurism - Bucuresti Doroftei S. si colaboratori (1997) - Lucrari practice de igiena si ecologie medicala - Lito UMF Timisoara Manuiescu S. si colaboratori (1991) - Igiena mediului - Editura Medicala Bucuresti Marcus Doina (1973) - Igiena generala cu aplicatii in sport - Tipografia Universitatii din Timisoara Mencinicovski G. (2011) - Biblia alimentara, Editura Litera Bucuresti Mihele D. (2008) - Igiena alimentatiei, nutritie, dieto-terapiei si compozitia alimentara - Editura Medicala Bucuresti Mincu Iulian (1978) - Alimentatia rationala a omului sanatos - Editura Medicala Bucuresti / (1982) - Notiuni elementare de alimentatie rationala - Editura Medicala Bucuresti Mogos V. (1991) - Sanatatea si substantele minerale - Editura Albacros Bucuresti Savu C. , Georgescu N. (2004) - Siguranta alimentelor, riscuri si beneficii - Editura Semne Bucuresti Vlaicu B. (1998) - Igiena si ecologie medicala - Editura Eurobit Timisoara Vajiala G. E. (2000) - Igiena si valoare biologica - Editura Fundatiei Romania de maine Bucuresti Principii de alimentatie fiziologica Trofinele calorigene Proteinele - sunt trofine cu structura complexa si roluri importante in organism, fiind formate din AA AA - Neesentiali - pot fi sintetizati in organism, atunci cand alimentele nu-i contin - Esentiali (8) - nu pot fi sintetizati in organism, trebuie adusi prin alimente (sunt prea putini) Clasificarea proteinelor dupa valoarea lor biologica fct. de prezenta si proportie optima a AA esentiali: (carne - preparate de carne, lapte - derivata de lapta, oua) 1. Proteine cu valoare biologica mare (proteine complete, clasa I-a) - contin toti AA esentiali si sunt in proportie optima - favorizeaza cresterea si reinnoirea tesuturilor - se gasesc in alimente de origine animala 2. Proteine cu valoare biologieca medie (partial complete sau clasa a II-a) - contin toti AA esentiali dar unii AA nu sunt in proportie optima, asigura cresterea si reinnoirea tesuturilor, dar in proportii duble fata de proteinele de clasa I - se gasesc in alimente de origine vegetala 3. Proteine cu valoare biologica scazuta (incomplete, clasa a III-a) - nu contin toti AA esentiali, iar cei prezentati nu sunt in proportie optima - are valoare biologica crescuta cand sunt asociate cu proteinele de clasa I - ex: zeina de porumb, colagenul din tesutul conjunctiv din lapte, branza, carne Principalul rol al proteinelor este cresterea si dezvoltarea Mai au rol important in aparare si imunitate (anticorpi/imunitate celulara) Rolul proteinelor in organism: - rol plastic - participa la sinteza hormonilor produsi de glandele hipofiza, tiroida si pancreas endocrin - intra in structura enzimenlor si a unor substante active (Hb, transfeerina, mioglobina etc) - intervin in apararea organismului prin: asigurarea capacitatii fagociare a L (leucocit); asiurarea sintezei de anticorpi - rezistentei organismului fata de noxe chimice (mentin troficitatea tes.) - asigura enzimele necesare metabolizarii toxinelor - contribuie la realizarea P. (presiune) coloid-osmotice si a EAB (echilibrul acido-bazic) *copiii, adolescentii, femeile insarcinate, cei care se refac dupa boala, cei care lucreaza intr-un mediu infectios (medicii) au nevoie de o cantitate dubla de proteine *copilul are nevoie sa manance mai mult proteine animale decat vegetale *adultii au nevoie mai mult de proteine vegetale Rol energetic P: 1 g proteine -> 4,1 Kcal Necesarul de proteine: - pentru viata e necesar un consum permanent de proteine Minimul fiziologic de proteine = cantitatea minima de proteine necesara asigurarii unui bilant azotat echilibrat - necesar adult N: 0,8 - 1g/Kg corp/zi - necesar copii, adolescenti, maternitate, convalescenta, activitate in mediu toxic-infectios: 1,5 2g/Kg corp/zi - rol plastic, secundar (fosfolipidele FL din membrana celulara si organitele celulare) - favorizeaza utilizarea digestiva a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) - determina proprietati organoleptice placute ale alimentelor (gust, miros, aspect) - asigura satietatea - stimuleaza contractia cailor biliare Necesar lipide (exact ca la proteine) Adult N: 0,8 - 1g/Kg c/zi Copii, adolescenti, maternitate, activitate ce necesita consum energetic crescut: 1,5 - 2g/Kg c/zi Necesar lipide adult: 15-35% din NE surse lipide: - alimente de origine vegetala: ulei, arahide, nuci, alune, ciocolata - alimente de origine animala: untura, unt, margarina, smantana, brazna grasa, carne, porc, rata, gasca surse lipide adult: 1/3 de origina animala si 2/3 de origine vegetala surse lipide copii: 2/3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala Efectele consumului neadecvat de lipide Consumul insuficient: - pe termen scurt nu duce la efecte negative - pe terment lung: necesitatea ingestiei unei cantitati mari de alimente pentru asigurarea satietatii; in cazul activitatilor grele - dificultate in realizarea aportului energetic suficient; carente de AG esentiali si vitamine liposolubile Consumul exagerat de lipide poate duce la: - ateroscleroza (ATS) - obezitate - cardiopatie ischemica (infarct miocardic si angina pectorala) - scaderea aportului de sange la inima - insuficienta cardiaca (IC) - dislipidemii GLUCIDELE - cele mai raspandite substante organice Clasificare: monozaharide, dizaharide, polizaharide *Polizaharide: - digerabile (amidon, glicogen, dextrina) - nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectinele) Rol: - sursa rapida de W (energie): 1g glucide -> 4,1 Kcal - rezerva de W sub forma de glicogen (hepatic si muscular) - rol plastic (mucopolizaharidele MPZ, imunopolizaharidele etc) - participa la sinteza lipidelor ca rezerva energetica - participa la detoxifiera org. (acid glucuronic din ficat) Glucidele nedigerabile (dinalimente vegetale) se elimina pin fecale fara a fi digerate - influenteaza peristaltismulintestinal (formeaza bolul fecal) - pectinele leaga diverse substante (Ca, Mg, Fe, Cu, colesteol, sarurai biliare etc), facilitand eliminarea lor - suport favorabil florei intestinale - scade accesul enzimelor digestive la alimente Necesar glucide adult: 60-65% din NE; mai putin la copii, unde este mai necesar NE de lipide si proteine Din necesarul de glucide 75% = monozaharide si 25% dizaharide si polizaharide Surse: - monozaharide: miere, struguri, mere, pere - zaharoza: zahar, bomboan, dulceata, compoturi, ciocolata - amidon: faina, paste fainoase, paine, cartofi, fasole, mazare verde - celuloza: fasole, mazare - pectine: zmeura, mere, gutui Efectele consumului neadecvat - consumul ridicat la persoanele predispuse la DZ -> apare DZ - consumul ridicat de zahar si produse zaharoase -> carii dentare - scaderea fibrelor alimentare (celuloza) din alimentatie -> constipatie, hemoroizi, colita spastica, diverticuloza, cancer colon - cresterea fibrelor alimentare din alimente -> favorizeaza si agraveaza gastrite, duodenite, colite, ulcere - consumul ridicat de glucide scade rezervele de vitamine B1 (tiamina) necesara pentru metabolizarea lor, cu afectarea SNC (astnie fizica si intelectuala, apatie sau irascibilitate, cefalee > nevrite si paralizii) CALCULAREA NE SI A NECESARULUI DE GLUCIDE, LIPIDE SI PROTEINE NE - reprezinta cheltuielile energetice zilnice care trebuie acoperite prin consum de alimente Consumul W (energiei) in functie de activitatea fizica: - activitate fizica usoara: 50-90 Kcal/h - activitate fizica medie: 100-150 Kcal/h - activitate fizica grea: 150-400 Kcal/h NE (Kcal/zi) in functie de activitatea depusa: - activitate sedentara: 2000 Kcal/zi - activitate fizica usoara: 2500 Kcal/zi - activitate fizica medie: 3000 Kcal/zi x grame............................ Kcal x= 1500 : 4,1 = 365,85g G VITAMINELE - sunt substante organice esentiale vietii, produse in cantitati insuficiente de catre organism/care nu pot fi sintetizate in organism - trebuie aduse prin aport exogen - necesitatile de vitamine sunt scazute pentru ca actiunea lor biostimulatoare se realizeaza la concentratii mici - vitaminele actioneaza in Doze scazute, singure/in mod sinergic si nu au valoare W - pentru procesele biochimice din organism - necesare cantitati determinate de vitamine si minerale Clasificare: vitamine liposolubile (A, D, E, K); vitamine hidrosolubile (C, grup B) VITAMINA A - retinolul (carotenul) - alfa, beta si gama carotenul (precursori) - aport alimentar -> organism -> ficat -> vitamina A - Surse: *provitamine: alimente vegetale (rosii, morcovi, spanac, varza creata) *vitamina A: alimente de origine animala (ficat, unt, untura de peste, galbenus) Rol: - rol indispensabil pentru strutura si functia tesutului epitelial (piele, cornee, mucoasa) - profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere (rol rodospina) - creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii (CR) - mentine troficitatea pielii (elasticitatea) - rol in aparare (stimuleaza activitatea sistemului imun, rol in sinteza Ig) - accelereaza dezvoltarea fizica - creste rezistenta sistemului osos - rol in profilaxia cancerului (transfera metabolitii cancerigeni in substante mai putin nocive; implicata in diferentiere celulara) - rol in reglarea MB (metabolism bazat) Necesarul: adult, zilnic - 5000 UI (unitate internationala) Carenta: cauze - aport alimentar insuficient - tulburare de absorbtie - tulburare in transformarea carotenului in vitamina A Manifestari clinice: - hemeralopie - xeroza la ochi (uscarea si sclerozarea corneei + keratinizarea ei) - hiperkeratoza tegumentelor si mucoaselor - copii: tulburari de crestere si osificare - malformatii - CI la gravide - risc de malformatii congenitale Vitamina C - acid ascorbic (vitamina antiscorbutica) Surse: - vegetale (zarzavaturi, ardei, macese, citrice) - animale (splina, ficat, rinichi) Rol: - factor necesar biosintezei hormonilor MSR (medulosuprarenala) si CSR (corticosuprarenala) - participa la realizarea formei active a acidului folic - rol in functiile acestuia - accelereaza vindecarea ranilor si regenerarea tesutului - participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor - faciliteaza absorbtia Fe - creste si mentine randamentul fizic - creste rezistenta organismului fata de bolile infecto-contagioase Necesar: 60 - 100 mg/zi (adolescenti, adulti) Carente: aport scazut, malabsortie digestiva, eliminare excesiva, cresterea necesarului - frecvent primavara - astenie de primavara (oboseala, randament scazut, gingivoragii, edeme, dureri osteoarticulare, hemoragii - deficit prelungic (4-5 luni) - SCORBUT: *fragilitate capilara (hemoragii sc, gingivale, articulare, musculare) *modificari osteo-periostale, mobilizarea dintilor, rarefieri osoase, tegumente aspre, distrofice VITMANIA B1 - tamina, vitamina antiberiberica Sursa: - alimente vegetale (seminte cereale, drojdie bere) - alimente animale (ficat, rinichi) Rol: benefic asupra activitatii SNC (creste randamentul intelectual) - in catabolizarea glucidelor (SNC, miocard) - mentine tonusul musculaturii netede - favorizeaza transmiterea influxului nervos (sinteza aceticolinei) - usor efect diuretic - participa la sinteza hormonului tireotrop (TRH) Necesar: 1-1,4 mg/zi; necesar mai crescut in sarcina, alaptare etc Deficitul: - forma completa de deficit - boala Beri-Beri *tulburari nervoase (polinevrita, nevrita, areflexie) - in aparare (formare anticorpilor) Carenta: - afectara cutanata (tegument uscat, pruriginos) - tulburari neurologice (nevrite - crize tip epilepsie) - anemie (scaderea numarului de elitrocide) - glosita - distrofie musculara VITAMINA B12 - Cobalamina, Ciancobalamina Surse: produse animale (ficat) Necesar: 3-4 mg/zi - absorbtia vitaminei B12 - in prima parte a intestinului subtire in prezenta unei glicoproteine gastrice (factor intrinsec) Rol: - maturarea eritrocitelor - factor de crestere - rol in sinteza P, ac. nucleici (ADN, ARN) Carenta: pin deficit de absorbtie intestinala, datorita defectului/deficitului de factor intrinsec - anemie megaloblastica (pernicioasa, Biermer) - tulburari neurologice (nevrita optica, depresie, pierderi de memorie) - tulburari de sensibilitate (senzatie de arsura cutanata) - oboseala generalizata - limba depapilata VITAMINA D - Calciferol, vitamina antirahitica Surse: - animale (peste, ficat, galbenus, lapte, unt) - vegetale (putin) - produs in piele prin transformarea C in D3 (colecalciferol) sub actiunea radiatiei UV Necesar: in medie 500 UI/zi Rol: in dezvoltarea scheletului (metabolismul fosfocalcic) Carenta: rahitism (deficit de mineralizare a sistemului osos) *la copil - tulburari de absorbtie a Ca - tulburari de mobilizare a Ca din oase - activarea osteoclastelor - deformari osoase (scolioza, torace rahitic - evazat, deformari MS, MI - "iatagan", "matanii costale") - osteomalacie *la adult - fragilitate osoasa (osteoporoza prin demineralizare osoasa) VITAMINA K - Fitomenadion, vitamina antihemoragica Surse: legume verzi (marar, leustean, ceapa, salata, spanac), ficat, galbenus - sinteza in organism de catre flora intestinala bacteriana - absorbtia viteminei K necesita prezenta bilei Rol: principal in coagularea sangelui Necesar: 2 mg/zi Carenta: favorizeaza hemoragiile spontane/dupa traumatisme minore IGIENA BAZELOR SPORTIVE Baza sportiva - o amenajare sau constructie definitiva dotata cu aparatura corespunzatoare practicarii sportului + anexele social-sanitare adecvate Clasificare: - baze sportive deschise (activitate legata de anotimp) - baze sportive inchise (activitate pe tot timpul anului) Clasificare dupa sportivii care o folosesc: - baze sportive studentesti si scolare - ale unei institutii sau inreprinderi - judetene, nationale, orasenesti sau satesti Clasificare III: - baze sportive simple (pentru un singur sport) - baze sportive complexe (pentru mai multe sporturi) Orice tip de baza sportiva trebuie sa cuprinda: - amenajari de baza (sala, bazinul, terenul, stadionul) - amenajari auxiliare social-sanitare (garderoba, vestiar, dusuri, sauna, sala de refacere, cabinet medical, grup sanitar) - amenajari administrative (cladiri, cantina, restaurant, magazii, ateliere de intretinere etc) - spatii pentru publicul spectator (tribune, grupuri sanitare, garderoba, bufete etc) Alegerea terenului - este importanta natura si configuratia solului - sol cu granulatii mari si uniforme - porozitate crescuta - analiza chimico-biologica a solului (la 20-30 cm adancime exista cele mai multe microorganisme; ex: b. antraxului, tetanic, gangrenei gazoase etc) - terenul insorit si uscat, cu o buna drenare a apelor pluviale, iar panza freatica sa fie cel putin 2m sub teren Tribuna: - beton, prefabricate de beton, shele metalice - amplasata pe o latura lunga a terenului/de jur imprejur - fiecare spectator sa aiba un spatiu de 0,5 - 0,8 m - sa existe cai de acces si evacuare rapida dimensionate optim Daca exista nocturna: sa aiba o iluminare corespunzatoare atat pentru sportivi cat si pentru spectatori Anexe social-sportive dimensionate dupa numarul sportivilor si al spectatorilor CERINTELE IGIENICO-SANITARE PENTRU SALILE DE SPORT Cerinte specifice 1. PODEAUA - compacta, elastica, neteda, calduroasa, fara crapaturi (pentru praf) - sa nu fie alunecoasa, sa atenueze zgomotele - exemplu: lemn de esenta nu prea tare, parchet, pluta, azbest (degradare rapida) Pentru intretinere: - acces in sala doar in echipament sportiv - covoras umed la intrare - deplasarea aparatelor de sport pe role sau pe sus (nu se tarasc) - curatirea permanenta a prafului de pe podea (cu carpa/aspirator) 2. PERETII - material cu buna porozitate (pentru a permite o ventilatie naturala) - ex: caramida - suprafata neteda, fara ornamentatii (retin praful) - unghiul dintre perete si tavan - rotunjit - vopsiti in ulei/lambriuri; h = 1,5 - 2 m - culoare deschisa 3. MICROCLIMATUL - T medie = 16*C daca exista pauza in sportul respectiv - umiditate = 35 - 65% - concentratie CO2 aer - maxim 1% - viteza curentilor de aer = 0,5 m/s - variatia de T din sala in 24h - max 4-5*C Ventilatia naturala: - permanent prin porozitatea peretilor, crapaturile de la usa si geam - aerisirea (deschiderea ferestre/usi) - oberlichturi (1/6 din suprafata geam, deschidere spre tavan) In salile mari cu public: ventilatia artificiala (cea naturala e ineficienta) - prin aspiratie (ventilator care aspira aerul de afara si il baga inauntru) - prin respingere (invers) - combinata (jumate de zi una, jumate de zi alta) 4. ILUMINATUL Natural - lumina solara (prin ferestre) - bazele sportive amplasate spre S-SE-SV - culoarea pereti + tavan - deschisa pentru o buna iluminare (reflecta si disperseaza lumina) - calitatea geamului buna si starea lor de curatenie buna: *geamuri duble - scad luminozitatea cu 25-30% *geamuri murdare - cu 40% *geamuri inghetate - cu 80% Artificial - becuri si lampi electrice - conditii: - lumina sa aibe I (iluminare) suficienta si uniform repartizata - sa nu produca puncte stralucitoare si umbre - sa nu vicieze aerul prin produsi de ardere - sa nu degaje Q (caldura) - sa nu prezinte pericol de incendiu/explozie - se prefera lumina reflectata din tavan in locul celei directe - sursele luminoase sa fie dispuse simetric pe tot terenul - sursele luminoase sa fie protejate cu plase de sarma - cel mai igienic - lampile fluorescente: * economice * nu incalzesc aerul * dau o lumina dispersata asemanatoare celei naturale Bazinele de inot: descoperite sau acoperite 1. Bazinele de inot descoperite - in aer liber, pe malul apelor curgatoare In mediul rural: - fara construirea unui bazin propriu-zis - in amonte de localitate - apa sa nu fie poluata (organismele sanitare locale controleaza periodic starea apei) - unde apa face un cot, curge cu vit. mica, pe fund nisipsi pietris marunt In mediu urban: - in zonele "sanatoase" ale localitatii, departe de sursele de poluare - axa lunga a bazinului in directia E-V (pentru o buna insorire) - dimensiunea bazinului conform regulamentului (2 m2/sportiv, 1-1 m2/persoana) - material: beton, sticla, material plastic - de jur imprejur bordura cu h=10 cm si sant cu apa care se schimba permanent - Capacitatea de adaptare a organismului la mediu: *difera de la individ la individ *poate fi imbunatatita prin calire - La sportivi - calirea obligatorie - activitatea lor se desfasoara inconditii vitrege (vant, ploaie, frig, soare) - Calirea are la baza realizarea unor reflexe conditionate - datorita actiunii repetate a excitantilor din mediu Principiile calirii organismului: -gradatia (sa te expui gradat la factorii de mediu) -continuitatea -variatia intensitatii -diversitatea mijloacelor de calire -individualizarea mijloacelor de calire Gradatia: folosirea gradata a factorilor de mediu (ca intensitate si ca durata) Continuitatea: calirea continua (copilarie - varsta inaintata) Variatia intensitatii: dupa realizarea unui grad de calire, organismul trebuie expus la excitant cu intensitate variabila si cu o durata diferita Diversitatea mijloacelor de calire: se folosesc factori de mediu si mijloace diverse: bai de aer, apa, soare, expunere la aer cald/rece, umed/uscat, vand/ploaie + practicarea sportului in aer liber Individualizarea mijloacelor de calire: calirea trbuie individualizata dupa varsta, sex, starede sanatate, tip de SN Calirea cu ajutorul aerului Aerul: creste metabolismul, intareste SN, imbunatateste activitatea aparatului CV si solicita sistemul de termoreglare T aerului - influenteaza termoreglarea: *T scazuta - racirea extermitatilor - pana la degeraturi/inghet *T crescuta - arsuri solare T aer optima adulti = 17-22*C; sportivi = 15-17*C Umiditatea aerului: influenteaza termoreglarea prin influenta evaporarii transpiratiei: - umiditate crescuta - impiedica evaporarea transpiratiei (deci pierderile de caldura) supraincalzirea corpului pana la soc caloric - umiditatea scazuta - efect negativ pe mucoasa respiratori - umiditatea optima = 30-70% Miscarea aerului: intereseaza viteza si directia curentilor de aer (exista curenti orizontali, ascendenti, descendenti, vartejuri) - viteza curentilor de aer influenteaza termoreglarea (cu cat viteza creste - pierderea de caldura a corpului este mai mare) - directia curentilor de aer influenteaza poluarea; viteza influentand dispersia poluantilor Conditii de realizare a baii de aer: - organismul sa fie cat mai sumar imbracat - se incepe acasa, apoi afara (intr-o camera/terasa deschisa), T = 20-25*C, care coboara treptat zilnic - initial aerisirea camerei, apoi fereastra intredeschisa, apoi deschisa - afara initial vara orele 7-8 AM, o data/zi, timp de 5-10 min, apoi creste durata treptat la 2h/zi, de 2 ori/zi - intre masa si baia de aer 1 1/2 - 2h Daca apare senzatia de frig se opreste baia de aer, se fac miscari energice, automasaj, trecerea la soare si imbracarea - efect crescut daca T camera sub 18*C; vara se doarme cu geamul deschis/intredeschis, in alte anotimpuri sumar imbracat - la sportivi : inainte de efort (iarna) o prealabila incalzire intensa si prelungita + trening pe corp tot timpul - iarna/clima nefavorabila - incalzire generala afara apoi in sala Calirea cu ajutorul soarelui Cantitatea de raze solare ce ajung pe pamant depinde de: 1. inaltimea soarelui deasupra orizontului 2. gradul de transparenta al atmosferei 3. unghiul sub care cad razele solare (cu cat unghiul e mai ascutit - cantitatea de raze solare e mai scazuta) - se folosesc zilele senine si orele cand soarele este la 30* fata de orizontala CI (contraindicatii): TBC pulmonar evolutiv, boli febrile, stare de supraantrenament etc La sportivi: - intre baia solara si antrenament - minim 2h - in zilele de concurs nu se face baie solara (apare o stare de hiperexciatibilitate la care se adauga stresul concursului)
Educatie pentru sanatate
Course: Educaţie fizică (R1R2112)
University: Universitatea de Vest din Timisoara
- Discover more from:
