Information
AI Chat

Ghid de implementare a Curriculumului pentru Educație Timpurie, a Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani din perspectiva Cadrului de referință pentru educație timpurie

Course

Psihodiagnostic

33 Documents

Students shared 33 documents in this course

University

Universitatea de Stat Alecu Russo

Academic year: 2019/2020

Uploaded by:

Natalia Zotea

Universitatea de Stat Alecu Russo

0followers

2Uploads

27upvotes

Comments

Please sign in or register to post comments.

Preview text

Warning: TT: undefined function: 32

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA

Ghid

de implementare

a Curriculumului pentru Educație T impurie,

a Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani

din perspectiva Cadrului de referință pentru educație t impurie

CHIŞINĂU, 201 9

Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 283 din 20.03)

COORDONATORI NAȚIONALI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, doctor în științe pedagogice, șef Direcție Învățământ General, MECC

EXPERT-COORDONATOR NAȚIONAL: Maria VRÂNCEANU, psiholog, consultant principal, Direcția Învățământ General, MECC

ECHIPA DE ELABORARE: Liuba MOCANU, doctor în științe pedagogice, conferențiar, UPS „Ion Creangă”, mun. Chișinău Veronica CLICHICI, doctor în științe pedagogice, cercetător științific, IȘE Angela DASCAL, cercetător științific, IȘE Ecaterina PREPELIŢĂ, specialist principal, grad didactic II, Direcţia Învăţământ Călărăşi Tatiana SPÎNU, director, grad didactic I, IET nr. 3, r. Călărași Viorica ARMAN-ROTARU, manager, grad didactic II, IET s. Tuzara, r. Călărași Svetlana UȘURELU, director, grad didactic II, IET Pitușca, r. Călărași

Modelele de proiectări tematice și didactice au fost elaborate de către: Viorica PELIVAN, master în psihopedagogie, grad didactic I, director interimar IP Școala primară-grădiniță nr. 199, mun. Chișinău Eugenia ELIN, educator, grad didactic I, IET nr. 201, or. Durlești Natalia GHEŢU, educator, grad didactic I, IET nr. 201, or. Durlești Tatiana GUȚU, director, grad didactic II, IET nr. 6, or. Râșcani Lilia NOVAC, educator, grad didactic II, IET nr. 203, com. Ghidighici Irina VOLOȘCIUC, educator, grad didactic II, IET nr. 201, or. Durlești Stella DUMINICĂ, cercetător științific, IȘE

CET – Curriculum pentru Educație Timpurie

CRET – Cadrul de referință al educației timpurii

IET – Instituție de educație timpurie

SÎDC – Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani

DD – Domeniu de dezvoltare

DFFS – Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății

DPES – Dezvoltarea personală, emoțională și socială

DLC – Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii

DC – Dezvoltarea cognitivă

DA – Domeniul de activitate

CT – Competenţe transversale

CG – Competenţe generale

CS – Competenţe specifice

UC – Unităţi de competenţă

OLSDÎ – Organul local de specialitate în domeniul învăţământului

CES – Cerințe educaționale speciale

TREDI – Tehnologii și resurse educaționale digitale interactive

LISTA ABREVIERILOR

ARGUMENT

Fiecare copil este UNIC şi VALOROS în cadrul sistemului de educaţie. (Principiul GREI) Vârsta timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa unui individ prin consecinţele durabile, pe care le are asupra dezvoltării ulterioare a acestuia, fapt menționat în documentele de politică educaţională ale statului. „Extinderea accesului la educaţia timpurie de calitate, astfel încât să fie asigurată sporirea ratei de includere în educaţia preşcolară a copiilor de 3-6 ani”, „asigurarea unei educaţii timpurii centrate pe copil şi a tranziţiei de succes către şcoală” constituie doar câteva dintre obiectivele stringente, prin care statul îşi manifestă angajamentul de a-şi conjuga eforturile întru îmbunătăţirea calității educaţiei. Dat fiind faptul că trăim într-o societate în care ritmul rapid de desfăşurare a evenimentelor determină schimbări permanente ale realităţii, sistemul preșcolar se raliază la noutățile curriculare. În acest sens, în domeniul educației timpurii, s-au elaborat documente de politici educaționale naționale: Curriculumul pentru Educație Timpurie (CET), Cadrul de referință al educației timpurii din Republica Moldova (CRET), Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani (SÎDC). Actualul Curriculumul pentru Educație Timpurie, conceput în concordanță cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național, alături de CRET și SÎDC, a fost elaborat pe baza noilor perspective de restructurare curriculară centrată pe copil, pe abordarea holistică a dezvoltării acestuia în procesul educațional ș.a. Sincronizarea principalelor documente din cadrul sistemului național de educație timpurie, precum și a domeniilor de dezvoltare și ale celor de activitate, a fost posibilă odată cu emiterea Cadrului de referință al educației timpurii. Prezentul document se distinge printr-o nouă perspectivă conceptuală – Curriculum pentru educația timpurie axat pe competențe. Învăţarea, din perspectiva competenţelor, marchează o schimbare strategică dinspre obiectivele pedagogice spre competenţele preşcolare şi o mutaţie de accent dinspre evaluarea sumativă/normativă spre evaluarea formativă şi formatoare, sugerând o abordare integratoare a activităţii de formare și evaluare a competenţelor preşcolare şi realizarea acesteia conform cerinţelor instruirii şi evaluării autentice. Astfel, componenta-cheie a Curriculumului pentru Educație Timpurie o constituie sistemul de finalități exprimate în termeni de competențe. Noua structură a Curriculumului pentru Educație Timpurie concretizează, la nivel național, finalitățile educației timpurii derivate din CRET și reperele pentru transpunerea didactică a fundamentelor axiologice și psihopedagogice ale educației timpurii în raport cu SÎDC. Din această perspectivă, Ghidul de implementare vine să întregească setul de documente de politică educaţională, ce definesc spaţiul educaţiei timpurii de la 0 până la 7 ani, și trasează concepţia despre educaţia timpurie şi importanţa ei prin CRET, SÎDC și CET. De asemenea, s-a urmărit detalierea fiecărui document, demonstrându-se corelarea și interdependența lor, prin oferirea, în același timp, a exemplelor concrete privind atât abordarea teoretică, cât și practică a acestora. Ne exprimăm speranța că lucrarea pe care o punem la dispoziţie va răspunde așteptărilor celor interesați şi, totodată, va permite o înțelegere mai profundă şi o aplicare adecvată a directivelor în spiritul ideilor şi practicilor pe care le presupune în integralitatea sa conceptul de „educație timpurie”. Autorii

 Educația timpurie este condiționată de starea de bine a copilului și de mediul educațional.  Educația este centrată pe copil – subiect al învăţării, care are o poziţie activă, opinie personală, responsabilitate, precum și noi roluri de: partener, interlocutor, prieten etc.  Educația incluzivă se bazează pe dreptul tuturor copiilor la o educaţie de calitate, care satisface necesitățile de bază de învăţare şi îmbogăţeşte viaţa, urmăreşte să dezvolte întregul potenţial al fiecărui individ.  Dezvoltarea holistică se axează pe abordarea tuturor nevoilor copiilor, din punct de vedere al domeniilor de dezvoltare fizică, socioemoțională, cognitivă, lingvistică, ce funcționează interdependent în evoluția personalității copilului.  Mediul de învăţare trebuie să stimuleze activitatea şi creativitatea copiilor, dorinţa de a se implica în activităţi, să sugereze şi să motiveze comportamente cognitive, de colaborare, de participare şi de cultură sanitară.  Continuitatea reprezintă un concept decisiv în educația copilului etc. Curriculare  Crearea unui sistem curricular pentru educație timpurie, corelat cu Cadrul de referință al Curriculumului Național și cu Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7ani (SÎDC) [13].  Curriculum centrat pe competențe (valori și comportamente).  Curriculum centrat pe interconexiunea domeniilor de activitate și a domeniilor de dezvoltare a copilului.  Curriculumul centrat pe activități integrate.

E de precizat faptul că e ducaţia timpurie este marcată de momente decisive pentru succesul de mai târziu al copilului. Astfel, ea constituie o preocupare tot mai vizibilă, cu statut din ce în ce mai semnificativ, devenind atât parte componentă a sistemului educaţional, treaptă indispensabilă în procesul de dezvoltare a copilului, cât și, în mod evident, fază iniţială a învățării pe tot parcursul vieţii, care îşi are începuturile în copilărie. Din acest considerent, sistemul educaţiei timpurii necesita să fie gestionat de un cadru normativ de ordin național, care susţine viziunea de ansamblu cu privire la importanţa educaţiei timpurii și necesitatea coerenţei și a calității serviciilor prestate/activităților desfășurate la etapa dată. În acest context, CRET creează o perspectivă favorabilă și flexibilă pentru conturarea și evoluţia ulterioară a educației timpurii.

Cadrul de referință al educației timpurii permite sincronizarea a două documente principale din cadrul sistemului național de educație timpurie

Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani (SÎDC)

Curriculum pentru Educație Ti mpurie din Republica Moldova (CET)

CRET distinge, de asemenea, necesitatea dezvoltării personale și profesionale a resurselor umane din sistemul de educație timpurie. El constituie realizarea unei corelații terminologice și conceptuale a educației timpurii, având în vedere valorificarea sistematică a interdependenței dintre Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani (SÎDC) și Curriculumul pentru Educație Timpurie (CET), dar și necesitatea corelării și sincronizării domeniului educației timpurii și al învățământului primar.

Reactualizarea Standardelor de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani din perspectiva Cadrului de referință pentru educația timpurie din Republica Moldova și a experiențelor de implementare În demersul reactualizării curriculare, asigurarea dezvoltării și învățării copiilor „din leagănul copilăriei până la școală” sau din perioada „celor șapte ani de acasă” constituie o abordare holistică, multiaspectuală și complexă, fapt ce, actualmente, poate produce o schimbare majoră în practicile tradiționale de îngrijire, creștere și educare a copilului. Acest demers oferă stabilirea unei corespondențe suficiente în reactualizarea dezvoltării curriculare, efectuate, totodată, prin experiențele de implementare a SÎDC de către cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie pe parcursul aproape a unui deceniu.

Standardele constituie o resursă importantă, care orientează acţiunile educative în scopul sprijinirii şi stimulării învăţării, dezvoltării normale şi depline. Ele au menirea de a orienta actorii actului educațional în creşterea şi dezvoltarea copiilor de la naştere până la intrarea în şcoală atât în mediul familial, cât şi în cadrul altor instituții de educaţie timpurie. SÎDC oferă un cadru comun de referinţă în abordarea integrată a copilului prin toate serviciile – de sănătate, îngrijire, protecţie şi educaţie; reflectă o anumită perspectivă asupra copilului şi asupra dezvoltării lui, care să permită îmbunătăţirea serviciilor destinate copiilor în perioada timpurie şi monitorizarea sistematică a progreselor realizate [19, p. 14]. Documentele cuprind un set de afirmații care reflectă așteptările înalte, şi nu cerinţe minime, pe care le pot avea actorii educaționali cu privire la ceea ce ar trebui copiii să știe și să poată să facă. Ele reprezintă finalitățile acțiunilor noastre, ne orientează și îmbunătățesc practicile în acord cu specificul dezvoltării copilului în această perioadă. Deci, putem constata că standardul are statut de etalon pentru evaluarea nivelului de pregătire a copiilor. Din acest considerent, SÎDC promovează abordarea individualizată a copilului și sprijinirea lui în procesul de educație. Elaborarea și implementarea standardelor vizează sporirea calităţii în domeniul educaţiei. Acestea contribuie, prin multiplele utilizări pe care le presupun, la o educaţie, îngrijire şi dezvoltare cât mai sănătoasă a copilului, în acord cu finalităţile educaţiei. SÎDC sunt structurate pe domenii de dezvoltare a copilului. Domenii de dezvoltare Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății

Dezvoltarea personală, emoțională și socială

Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii

Dezvoltarea cognitivă

SÎDC, din perspectiva CRET, reprezintă un document oficial, ce reflectă un cadru de referință privind aşteptările despre ceea ce ar putea copiii să ştie şi să facă.

Cadrele didactice, părinţii trebuie să cunoască acest lucru şi să întreprindă măsuri/acțiuni eficiente pentru asigurarea unei educaţii de calitate a copilului (vezi Tabelul 1.). Pentru fiecare indicator sunt sugerate practici de sprijin pe care adultul le poate utiliza pentru satisfacerea aşteptărilor formulate prin standard. Scopul indicatorilor rezidă în acoperirea tuturor standardelor, care, la rândul lor, trebuie să acopere complet întregul domeniu de dezvoltare. Pentru o mai bună înțelegere a corelației dintre domeniile de dezvoltare (din SÎDC) și domeniile de activitate (din CET), oferim exemplul de mai jos (Tabelul 1.). Acest model reflectă intercorelarea dintre toate domeniile de activitate cu un domeniu concret (de exemplu: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății), fapt ce contribuie și la dezvoltarea holistică a copilului. Indicatorii din SÎDC, propuși în modelul dat, sunt prezentați gradual, în funcție de perioadele de vârstă, servind, astfel, la elaborarea obiectivelor operaționale.

Din perspectiva CRET, reactualizarea SÎDC a fost o necesitate identificată prin următoarele considerente:  SÎDC constituie documentul de bază esențial întru elaborarea altor politici educaționale;  Reactualizarea SÎDC prin 4 domenii – Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății, Dezvoltarea personală, emoțională și socială, Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii, Dezvoltarea cognitivă – și elaborarea CET, soluționându-se, astfel, problema corelării ambelor documente, sesizate de investigațiile științifice la nivel național [19]. Domeniul C. Capacități și atitudini de învățare cu subdomeniile Curiozitate şi interes, Iniţiativă, Persistenţă, Creativitate este abordat în prezentul document în cheia competențelor transversale. Din această perspectivă, se asigură funcționalitatea tuturor domeniilor de învățare și dezvoltare: fizică, socioemoțională, cognitivă și de limbaj. Astfel, indicatorii care vizează aceste competențe sunt stipulați în cele 4 domenii nominalizate.  Conceptualizarea educației timpurii în CRET oferă o serie de argumente științifice în favoarea dezvoltării copilului. Aceste raționamente au ghidat crearea activităților practice în cadrul standardelor din perspectiva educației centrate pe copil.  SÎDC, optimizate prin domeniile de dezvoltarea a copilului, sunt realizate la intersecția dintre competențele copilului în cadrul domeniilor de activitate.  SÎDC cuprind standarde şi indicatori noi pentru activităţile ce vizează dezvoltarea personală; securitatea personală, îndeosebi pericolele utilizării tehnologiilor digitale; educaţia muzicală şi plastică; învăţarea limbii străine pentru preşcolari.  Asigurarea trecerii armonioase de la o vârstă la alta, precum și continuitatea dintre nivelul 0 – Educație Timpurie și nivelul 1 – Învățământ Primar [12], care favorizează copiilor o dezvoltare plenară – fizică, socioemoțională, cognitivă și lingvistică – și asigură succesul debutului școlar; totodată, promovează valorile naționale și internaționale, respectă diversitatea etnoculturală etc.  Racordarea SÎDC la cerințele societății de azi (securitate personală, protejări de diverse abuzuri, digitalizare, identitate de gen, integrarea copiilor cu CES etc.).

Exemplu: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății se realizează, în mod evident, în cadrul activităților din domeniul Sănătătate și motricitate (din CET), însă anumiți indicatori pot fi atinși și în alte domenii de activitate: Științe și tehnologii, Limbaj și comunicare, Arte, Eu, familia și societatea, conform modelului expus.

Tabelul 1. Model explicativ al corelației domenii de dezvoltare – domenii de activitate Domeniul de dezvoltare Subdomeniul

Aspecte specifice

Domenii de activitate

Exemple de indicatori de standard 1,5-3 ani 3 - 5 ani 5 - 7 ani

DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI FORTIFICAREA SĂNĂTĂȚII

Dezvoltarea fizică Dezvoltarea motricității grosiere

Sănătate și motricitate

Participă activ la jocuri, dansuri, activități fizice și alte momente de regim.
Participă, cu entuziasm, în diverse activităţi fizice: alergare, căţărare, aruncări, rostogoliri, dans, proceduri de călire ș.a.
Participă, în mod regulat, la activităţi fizice de alergare, dans, jocuri sau chiar sporturi.

Dezvoltarea motricității fine

Sănătate și motricitate + Științe și tehnologii + Limbaj și comunicare + Arte

56ă obiecte (mozaic, bizibord, joc sorter etc.).

Manipulează obiecte mici (şiruri de mărgele, puzzle etc.), persistând în rezolvarea unei sarcini.
Utilizează obiecte de diferite forme și dimensiuni, revenind asupra sarcinii, chiar dacă are dificultăți.
Descrie ceea ce a desenat/scris sau ce a reprezentat.
Copiază sau îşi poate scrie numele.
Scrie cuvinte familiare (prenumele, mama, tata etc.), data calendaristică.

Dezvoltarea senzorio- motorie

Realizează mişcări artistice după modelul adultului, cum ar fi dansul pe fon de muzică sau mişcări ritmice.
Îndeplinește mișcări corespunzătoare fragmentului muzical audiat.
Coordonează mișcările în colectiv, respectând caracterul muzicii.

Fortificarea sănătăţii Sănătatea şi nutriţia Științe și tehnologii + Sănătate și motricitate + Eu, familia și societatea

Recunoaște şi mănâncă o mare varietate de produse alimentare.
Cunoaște importanța fructelor și a legumelor pentru sănătatea omului.
Optează pentru consumarea fructelor și legumelor. Îngrijirea şi igiena personală
Foloseşte şerveţele pentru a-şi şterge nasul.
Utilizează corect obiectele de igienă personală.
Respectă regulile igienice colective.

Securitatea personală

Respectă regulile de protecţie adecvate nivelului de înțelegere.
Explică regulile de siguranţă în stradă şi anticipează consecinţele nerespectării acestora (priveşte în stânga şi în dreapta când traversează strada, respectă regulile de siguranță în transportul public, regulile de circulație cu bicicleta).
Respectă regulile de circulație și de comportament în stradă (traversează corect strada, se joacă în locuri permise, merge doar pe trotuar etc.).

posibilităţile lor individuale [13, p. 9]. Documentul vizat încorporează totalitatea proceselor educative și a experiențelor de învățare prin care trece copilul pe durata parcursului său preșcolar, reprezentând un concept integrator, abordat într-o viziune globală şi sistemică asupra acţiunilor educative, a componentelor acestora şi a interacţiunilor care le caracterizează. CET asigură funcționalitatea și dezvoltarea educației timpurii în corelare cu SÎDC. Totodată, Curriculumul reprezintă cunoașterea educațională astfel încât o transformă în obiect al activității de predare – învățare – evaluare pentru realizarea obiectivelor și finalităților, iar SÎDC sunt un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce este capabil copilul să ştie, să poată să facă în fiecare domeniu de activitate, la o anumită treaptă preşcolară. Pentru racordarea educației copilului de vârstă timpurie în cadrul IET la tendințele moderne în proiectarea activităților și dezvoltarea personalității acestuia, a fost necesară o analiză amplă a cadrului de politici educaționale curriculare din perspectiva standardelor educaționale preșcolare la nivel național. În consecință, au fost determinate noile viziuni privind educația timpurie. Astfel, concepția CET se axează pe următoarele elemente de noutate: - corelarea cu celelalte niveluri de învățământ pentru realizarea coerenţei la nivelul sistemului educaţional național; - racordarea SÎDC la CET, concepută pentru a crea un sistem global, comun, de referință în educația timpurie a copilului, care conduce la dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii acestuia în funcţie de ritmul său individual; - abordarea centrată pe copil pentru întemeierea unei instituții prietenoase copilului; - asigurarea şanselor de învățare pentru toţi copiii şi pentru fiecare, fără niciun fel de discriminare – socială, religioasă, de gen etc.; - abordarea centrată pe competenţe, prezentată prin modul în care copiii ştiu să gândească, să acţioneze, să înveţe etc.; - promovarea valorilor naționale și abordarea multiculturală în conținuturile activităților. Momente de noutate se întrevăd și la compararea ultimelor două curricula pentru educația timpurie (vezi Tabelul 1.).

Tabelul 1. Compararea curricula în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova

Curriculumul educației copiilor de vârstă timpurie și preșcolară (1-7 ani) în Republica Moldova (2008)

Curriculum pentru Educație Timpurie (2019)

Se caracterizează prin: Arii curriculare Domenii de activitate Obiective-cadru Competențe specifice Obiective de referință Unități de competență Conținuturi educaționale Conținuturile educaționale lipsesc Acestea se conțin în SÎDC + UC + AE Perioade de vârstă: vârsta timpurie (1-3 ani) și preșcolară (3-6/7 ani)

Perioade de vârstă: 1,5-3 ani, 3-5 ani, 5-7 ani.

Lipsa racordării la SÎDC Racordarea la SÎDC

CET este abordat ca un ansamblu acţional unitar şi de maximă complexitate. Unul dintre elementele forte ale curriculumului actual îl constituie transferul accentelor de pe obiective pe competențe.

Documentele date includ competenţele generale, competenţele specifice şi unităţile de competenţă care urmează a fi realizate [19, p. 14]. Curriculumul pentru Educaţie timpurie se bazează pe o abordare holistică, care vizează interconexiunea dintre domeniile de activitate şi domeniile de dezvoltare a copilului. Curriculumul stabilește competențele generale și specifice domeniilor de activitate. Astfel, domeniile de dezvoltare din SÎDC îşi găsesc corespondenţa în domeniile de activitate stabilite în CET (vezi Figura 1.). Acestea servesc la atingerea indicatorilor dezvoltării copilului. Grație faptului că CET a fost elaborat în conformitate cu CRET și SÎDC, curriculumul devine un document de tip proiectiv, care orientează şi monitorizează proiectarea, organizarea şi desfăşurarea eficientă a procesului educaţional, şi prezintă o structură bine determinată. În plus, structura și conținutul Curriculumului pentru Educație Timpurie, care derivă din CRET, relevă transpunerea viziunii asupra Copilului, Copilăriei și Educației timpurii în parcursul educațional al copilului de la 1,5 ani până la 7 ani. Corelarea documentelor-cheie, SÎDC și CET, vizează domeniile ce le caracterizează.

Tabelul 1. Caracteristica domeniilor

Domenii de dezvoltare Domenii de activitate SÎDC CET

urmăresc evoluţia copilului în funcţie de creştere şi de maturizare a sistemului nervos, corelat cu procesul de achiziţii în plan psihologic.
sunt intercondiţionate, nu se produc separat.
reprezintă ansamblul de dimensiuni operaționale ale procesului educațional, determinate de capacitatea de proiectare, organizare și realizare pedagogică a educatorului, asumată în funcție de condițiile specifice fiecărui grup de copii (vezi CRET);
activitățile prezintă acțiuni de învățare situațională pentru copii, cadrul didactic fiind un partener de joc.

Deşi structurat pe domenii de activitate corelate între ele cu domeniile de dezvoltare, CET vizează dezvoltarea copilului în ansamblul.

Curriculumul pe competențe prefigurează experiențele de formare prin care trece „cel care învață” gradual, de la o etapă la alta, în conformitate cu particularitățile dezvoltării individuale, asigurând structurile conceptuale cognitive, socioafective și psihomotrice în formarea competențelor care îi vor permite copilului o bună integrare socială și o realizare deplină în plan personal.

Cadrele didactice vor utiliza CET drept document obligatoriu în proiectarea, organizarea și desfășurarea demersului educaţional. În acest context, se elaborează proiectarea didactică, prin care se realizează conexiunea dintre competenţele specifice, unităţile de competenţă, exemplele de activităţi de învăţare şi indicatorii din SÎDC (vezi Tabelul 1.).

Propunem, în continuare, un exemplu din curriculum ce demonstrează corelarea dintre unitățile de competență din CET şi indicatorii din SÎDC. Domeniul de activitate: Arte Dimensiunile: Educaţie plastică, Educaţie muzicală

Tabelul 1. Secvenţă din curriculum. Unități de învățare (vârsta 3-5 ani)

Unităţi de competenţe Exemple de activităţi de învăţare

Indicatori din Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere până la 7 ani Competenţa specifică 1. Recunoașterea elementelor de limbaj plastic în natură, în imagini și compoziții plastice, manifestând interes și curiozitate în perceperea estetică a acestora

Identificarea culorilor şi a nonculorilor în mediul înconjurător și în lucrări de artă plastică.
Distingerea formei, mărimii ale unor obiecte din natură sau confecționate.
Perceperea imaginii plastice ca integritate compoziţională.
Recunoașterea elementelor de limbaj plastic utilizate în crearea ornamentelor populare.

 Jocuri de identificare a culorii unor obiecte: primare (roşu, galben şi albastru), binare (oranj, verde, violet) și a nonculorilor (alb, negru);  Jocuri de recunoaștere a formelor obiectelor din mediul înconjurător și a celor confecționate de către copii;  Jocuri de determinare a mărimii unor corpuri;  Activități de percepere a detaliilor unor imagini plastice și integrarea lor într-o unitate;  Activități de recunoaștere a liniilor (subțiri, groase, colorate, necolorate, drepte, frânte, curbe), a punctelor (mari, mici);

DPES Standard 2. Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică, cu caracteristici specifice. Indicator: 179. DLC Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă progresiv vocabularul. Indicator: 400. DC Standard 8. Copilul va fi capabil să identifice formele geometrice în modelele date și în mediul înconjurător. Indicator: 628.

EDUCAŢIE PLASTICĂ

Competenţe specifice:

Recunoașterea elementelor de limbaj plastic în natură, în imagini și compoziții plastice, manifestând interes și curiozitate în perceperea estetică a acestora.
Explorarea materialelor, instrumentelor și a tehnicilor de artă, în diverse activități, demonstrând creativitate și originalitate în realizarea imaginilor, compozițiilor plastice.
Aprecierea creațiilor personale și ale colegilor, a imaginilor plastice din opere de artă, dând dovadă de respect față de valorile artei populare.

 Activități bazate pe softuri educaționale din resurse închise/deschise;  Etc.

Standard 10. Copilul va fi capabil să observe și să descrie caracteristicile lumii vii și ale celei nevii. Indicatori: 660, 664, 665. Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător. Indicator: 683.

Potrivit celor demonstrate în Tabelul 1., atingerea unităților de competență din cadrul domeniului Arte poate avea loc, recurgându-se la standarde și indicatori ce reprezintă diverse domenii de dezvoltare (DPES, DLC, DC). Curriculumul dat evidenţiază faptul că, prin conţinuturile pe care le propune, asigură premisele unei dezvoltări integrale în plan fizic, socioemoţional, cognitiv şi al limbajului. Deci, orice activitate integrată se conturează în jurul unui domeniu de activitate dominant, iar celelalte dețin un rol secundar (aparent), deoarece completează conținutul prezentat, abordându-l, astfel, holistic. Dezvoltarea holistică vizează toate nevoile copiilor, din punct de vedere al domeniilor de dezvoltare. Or, preșcolarii, în cadrul diferitor domenii de activitate (Științe și tehnologii, Eu, familia și societatea, Limbaj și comunicare, Arte) și nu doar Sănătate și motricitate, pot atinge anumite rezultate ce vizează Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății – SÎDC (vezi Tabelul 1.), fapt reflectat în indicatorii din standarde. Un model de integrare a domeniilor de activitate cu domeniile de dezvoltare este prezentat în Figura 1.

Competențele – noul cadru de referință al finalităților educației timpurii CET se distinge printr-o nouă perspectivă conceptuală – Curriculum pentru Educație Timpurie axat pe competențe.

Competenţa se conturează şi se formează la confluenţa sensurilor date de verbele a şti, a şti să faci, a şti să fii, a şti să convieţuieşti, a şti să devii. Deci, nu este rezultatul acţiunii educaţionale numai pe domeniul cognitiv, psihomotor, ci se raportează şi la cel afectiv-atitudinal [13, p. 18].

Figura 1. Structura competenţei [13, p. 19]

În procesul de formare a competenţelor, educatorul/educatoarea îşi va focaliza atenţia asupra valorii acestora, reprezentate printr-un ansamblu integrat de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini dobândite de către copil prin învăţare şi mobilizare în contexte specifice, în vederea rezolvării unor probleme cu care se poate confrunta în viaţa reală. Activitatea de formare a competenţelor va fi orientată spre o dimensiune necesară şi suficientă pentru a se realiza dezvoltarea plenară a personalităţii copilului şi a permite accesul acestuia la următoarea etapă/treaptă de învăţământ şi/sau inserţia lui socială. Conceptul de competenţă implementat în CET oferă cea mai sigură strategie de dezvoltare, dat fiind faptul că anume competenţele pot integra domeniile din SÎDC: dezvoltarea fizică şi

Competenţa vizează un sistem integrat de cunoştinţe, abilităţi, atitudini şi valori, achiziționate, formate şi dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea şi rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte şi situații [13, p. 19].

COMPETENŢA

Elementul central al acestui model este Copilul, care, în cadrul activităţilor integrate, comune şi pe centre de interes, se dezvoltă concomitent în toate cele 4 domenii de dezvoltare. Sintetizând aspectele relatate, putem afirma că activităţile integrate abordează o temă generală din perspectiva mai multor dimensiuni ale domeniilor de activiate, oferind, astfel, o imagine cât mai complexă a temei respective. Prin intermediul acestor activităţi, se urmăreşte atingerea unităţilor de competenţă şi a indicatorilor din toate domeniile de dezvoltare într-un context integrat.

fortificarea sănătăţii; dezvoltarea personală, emoţională şi socială, dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii şi scrierii; dezvoltarea cognitivă. În procesul educaţional, prin intermediul CET axat pe competenţe, se vor forma și dezvolta la copii competenţe-cheie transversale, competenţe generale, competenţe specifice şi unităţi de competenţă.

Competenţele-cheie reprezintă un set transferabil şi multifuncţional de cunoştinţe, deprinderi (abilităţi) şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziunea socială şi inserţia profesională. Acestea se vor dezvolta încontinuu, până la finalizarea educaţiei obligatorii, şi vor acţiona ca fundament pentru învăţarea ulterioară și ca parte indispensabilă pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi. Reieșind din această definiţie şi din analiza specificului competenţelor-cheie, rezultă următoarele:

competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi (abilităţi) – atitudini;
au un caracter transdisciplinar implicit;
reprezintă, într-un fel, finalităţile educaţionale ale învăţământului;
trebuie să constituie baza educaţiei permanente. În procesul educațional, educatorii vor aplica modalități de valorificare a competenţelor transversale în cadrul educaţiei timpurii.

Tabelul 1. Competențe-cheie/transversale și domenii de realizare Competențe transversale Domeniul de dezvoltare (SÎDC)

Domeniul de activitate (CET) Competențe de comunicare: competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de învăţare şi comunicare; competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text audiat sau citit de către educator/educatoare.

Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii
Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Dezvoltarea cognitivă
Sănătate și motricitate
Eu, familia și societatea
Limbaj și comunicare
Științe și tehnologii
Arte

Competențe civice, sociale, morale: competenţe de valorizare a familiei, grupei, a relaţiilor de prietenie; competenţe de a identifica apartenenţa naţională, a respecta normele de comportament în societate.

Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Dezvoltarea cognitivă
Eu, familia și societatea
Limbaj și comunicare
Științe și tehnologii
Arte

Competențe personale, interpersonale, acțional-strategice: competenţe de a interacţiona cu semenii, adulţii; competenţe de a acţiona conform unui plan;

Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătăţii
Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Sănătate și motricitate
Eu, familia și societatea
Limbaj și comunicare
Științe și tehnologii

Competențele-cheie/transversale au cel mai înalt grad de generalitate, se definesc pe întreaga durată a educației timpurii și a școlarității şi se formează prin toate domeniile de activitate [vezi CRET].

Was this document helpful?